Constient de excelenta pozitie de aparare, Alexandru cel Bun o fortifica suplimentar. Insa cel care ii va da o invincibilitate legendara va fi Stefan cel Mare. Acesta ridica in doua etape zidurile exterioare, reamenajeaza santul defensiv si intrarea in cetate, construind ziduri inalte de peste zece metri, cu o grosime de aproape patru metri, facind-o inexpugnabila. Bine aparata, ea a fost capabila sa reziste pina la capat marelui asediu otoman din 1476, Mahomed al II-lea insusi, cuceritorul Constantinopolului, trebuind sa se recunoasca invins.
La fel si celebrul rege polonez Ioan Albert, cel care initia in 1497 un asediu similar. Singura data cind o armata a trecut dincolo de ziduri a fost in 1600, cind ostasii lui Mihai Viteazul au intrat fara lupta in Cetatea de Scaun a Sucevei, incheind astfel actul primei uniri a celor trei tari românesti. De atunci, o data cu revenirea la tron a lui Alexandru Lapusneanu, care muta, ca semn de supunere fata de Poarta Otomana, capitala la Iasi, stralucirea cetatii Sucevei incepe sa paleasca. Cu fiecare secol trecut, din ce in ce mai parasita, vaduvita de alaiul domnesc si insufletita doar de un pilc de strajeri, moare incet. De la o vreme, nu se mai aude fornait de cai, zanganit de arme, strigate de lupta ori suier de sageti, dar nici muzici de bal, risete cristaline de domnite cochete sau clinchete de pocale.
Linistea, igrasia si buruienile au napadit cetatea, devenind stapinii fara sceptru ai fostei resedinte domnesti. Insa, la rindu-ti, platind un bilet de intrare, poti fi zilnic, intre orele 8,00 si 18,00, voievodul citorva secole de amintiri. Si te plimbi printre zidurile roase de vreme fara sa ti se para putin lucru ca pasul calca acelasi pamint batut de cizmele lui Stefan cel Mare, Petru Musat ori Mihai Viteazul. Daca vrei sa cobori in oras, Minastirea Zamca reprezinta cel mai important edificiu religios construit in 1600 de colonia armeana din Suceava. Cetatea Scheia se afla in partea de nord-vest a orasului, la 384 m altitudine. Are forma de romb si a fost construita in secolul al XIV-lea. Minastirea Sf. Ioan cel Nou a fost construita de catre Petru Rares in 1532 si pastreaza moastele Sf. Ioan cel Nou si este resedinta episcopala.
Mai pot fi vizitate biserica Sf. Dumitru (construita de Petru Rares in 1535), Biserica Sf. Neculai, Biserica Beizadelelor, Invierea (construita de Vasile Lupu in anul 1643), Minastirea Teodoreni din cartierul Burdujeni si multe alte ziduri medievale. Totodata, merita atentie statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare, opera a sculptorului Eftimie Birladeanu, dezvelita in anul 1977, pe inaltimea de unde Cetatea domina orasul. Alte puncte de atractie sint Muzeul National al Bucovinei, Muzeul Etnografic al Bucovinei, Observatorul Astronomic sau Curtea domneasca. Interesant ar fi si Fondul memorial Simeon Florea Marian, ce cuprinde memorialistica, carte rara, precum si manuscrise care au apartinut folcloristului si etnografului (1847 - 1907).
La circa 15 km de Suceava, in comuna Udesti, se afla Casa Memoriala „Eusebiu Camilar". Intorcindu-ne in oras, printre strazile pavate, blocurile, hotelurile sau restaurantele secolului XXI, alte cel putin zece biserici vechi si inca alte multe marturii ale timpului apus intaresc, parca, vorbele lui Stefan: „Ca Moldova n-a fost a mea, si nici a voastra, ci a urmasilor vostri si a urmasilor urmasilor vostri in veacul vecilor!". Si cum vru Moldova, asa au vrut toti cei care s-au nascut, au trait si-au murit aici, pe sfintul pamint al Bucovinei.