Intinse pe o suprafata de aproximativ 520 km2, desenele de la Nazca ocupa unul dintre primele locuri in topul enigmelor Terrei. Daca Piramidelor din Gizeh, li s-a aplicat de bine, de rau, eticheta de ?monumente funerare?, liniilor de la Nazca nu li s-a gasit pina in prezent nici o utilitate si cu atit mai putin o explicatie. Ce-i drept, e destul de dificil sa-ti imaginezi la ce serveau acum citeva milenii niste coscogeamitea desene, care prind contur abia atunci cind sint privite din avion. Sigur este insa ca cei care le-au facut si-au ales excelent ?plansa? de desen. In zona desertica din sudul Perului, precipitatiile sint extrem de rare si atit de anemice, incit daca reusesc sa invioreze nitel ierburile pampasului de la Nazca, e mare lucru. In asemenea conditii, nu este de mirare ca uriasele desene arata ca si cum ar fi fost facute ieri. Evident ca la pastrarea lor aproape intacta, nu a contribuit doar uscaciunea climei, ci si tehnica folosita la realizarea lor, care a constat in indepartarea stratului de pietre de la suprafata pentru a lasa sa se vada galbenul stins al solului. Astfel, in lumina fierbinte a pampasului peruvian stralucesc, impecabil stilizate, siluete care infatiseaza clar: o maimuta, o sopirla, o floare, o balena, un peste, un paianjen, o lama, un om cu aura si 18 forme de pasari, reprezentind in special condorul si pasarea colibri. In jurul acestora sint zeci de linii si forme geometrice (triunghiuri, patrate, trapeze, etc) trasate elaborat. Primii care au avut o privire de ansamblu asupra a ceea ce avea sa fie socotit ?cel mai mare caiet de schite al lumii?, au fost pilotii anilor ?30. Cum era de asteptat, extraordinarele puncte de reper ale aviatorilor au trezit curiozitatea savantilor. Acestia au inceput sa le cerceteze temeinic dupa 1941 si de atunci , pe masura ce studiile inainteaza, creste si uimirea oamenilor de stiinta.
S-a constatat de pilda, ca paianjenul care masoara vreo 45 de metri, este o specie rara care poate fi gasita doar in locuri greu accesibile din jungla Amazonului. Mai mult, desenul reda clar organul reproductiv al insectei, cu toate ca acesta, plasat fiind in prelungirea unuia dintre picioare, poate fi vazut in mod normal doar la microscop. Supusa unor complicate calcule matematice, ?maimuta? pare sa fie, deopotriva, o reprezentare a evolutiei umane si a sistemului planetar. De fapt, ?tabloul? de la Nazca fie ca este cercetat pe elemente, fie in ansamblu, stirneste o multime de controverse printre sepecialisti. Bunaoara, unii cercetatori sint de parere ca desenele reprezinta cea mai mare carte de astronomie a lumii, altii sustin ca acestea sint simple ofrande aduse zeilor. ?Doamna Liniilor? cum a fost supranumita Maria Reiche, matematicianul si astrologul german, care si-a petrecut intreaga viata studiind desenele de la Nazca, a impacat oarecum cele doua teorii. Ea credea ca straniile semne grafice pot fi atit un calendar astronomic, dupa care oamenii isi orientau muncile agricole, cit si o modalitate de a aminti zeilor ca pe pamint, plantele si animalele au nevoie de ploaie, de soare si de ocrotire. Pe de alta parte, impresionat de izbitoarea asemanare a unora dintre formele geometrice cu actualele piste de aterizare, Erich von Daniken, autorul celebrei carti ?Carele Zeilor?, a lansat ideea potrivit careia desenele n-ar fi altceva decit fostele aeroporturi ale unor civilizatii extraterestre. De fapt, in 1975 citiva membri ai Clubului Exploratorilor din Florida au reusit sa demonstreze ca vechii indieni ai civilizatiei Nazca se puteau deplasa prin aer cu ajutorul baloanelor. Utilizind doar tehnica si materialele de care ar fi putut dispune populatia Nazca, ei au construit balonul ?Condor 1? care a plutit timp de 30 de minute deasupra pampasului. Bineinteles ca pentru a vedea celebrele desene nu va va cere nimeni sa folositi mijloacele preincasilor. Este suficient sa negociati cum se cuvine pretul unui avion mic si sa cereti pilotului sa va duca deasupra pampei dimineata, cind curentii de aer sint mai putin puternici.